Tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD)

ADHD — este tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție. Cu alte cuvinte, copilului îi este dificil să își gestioneze atenția, activitatea, emoțiile și comportamentul așa cum se așteaptă adulții acasă, la grădiniță, la școală sau la activități.

Deficitul de atenție la copii devine adesea vizibil după începerea activităților sistematice. Anume atunci de la copil încep să se ceară perseverență, concentrare, îndeplinirea instrucțiunilor și respectarea regulilor.

Copiii cu ADHD pot fi foarte mobili, nerăbdători, emoționali. Le este dificil să stea mult timp într-un singur loc, să își aștepte rândul, să nu întrerupă, să îndeplinească liniștit sarcini de același tip. Unii copii atrag permanent atenția, se irită rapid sau intră în conflicte. Alții nu par excesiv de activi, dar se distrag des, uită instrucțiunile, pierd lucruri și nu se pot concentra.

În același timp, copilul poate fi isteț și curios, dar poate întâmpina dificultăți la citit, scris, îndeplinirea sarcinilor și organizarea procesului de învățare. Din această cauză scade stima de sine, apare anxietatea, iritabilitatea sau refuzul activităților.

Curs intensiv privind lansarea vorbirii la copii

Îmbunătățiți-vă abilitățile de vorbire în 6 săptămâni

Citeşte mai mult

Prin ce se deosebește ADHD de hiperactivitatea obișnuită

Nu fiecare copil activ are ADHD. Copiii se pot mișca mult, pot face zgomot, pot trece rapid de la un joc la altul și, în același timp, se pot dezvolta în limitele normei de vârstă.

În cazul ADHD, dificultățile sunt mai persistente. Ele se repetă acasă, la grădiniță, la școală, la activități și în comunicarea cu semenii. Copilului îi este dificil să se oprească la cererea adultului, să treacă la o sarcină, să finalizeze ceea ce a început, să își aștepte rândul și să nu acționeze impulsiv.

Principala diferență dintre ADHD și hiperactivitatea obișnuită — dificultățile de atenție, autocontrol și impulsivitate îl împiedică pe copil în viața de zi cu zi.

Comentariul specialistului

Eremciuk Olga Logaritmist

Pentru părinți este important să privească nu doar activitatea copilului, ci și dacă aceasta îl împiedică să învețe, să comunice, să îndeplinească instrucțiuni și să facă față sarcinilor cotidiene. Dacă dificultățile se repetă în situații diferite — acasă, la grădiniță sau la școală, — copilul ar trebui să treacă printr-o consultație la specialist.

Tipurile de ADHD la copii

Manifestările ADHD pot fi diferite. La un copil este mai pronunțată neatenția, la altul — hiperactivitatea și impulsivitatea, la al treilea semnele se combină.

• ADHD cu predominarea deficitului de atenție.
  Copilul se distrage des, uită instrucțiunile, pierde lucruri, nu poate menține mult timp concentrarea și duce sarcinile până la capăt.
• ADHD cu predominarea hiperactivității și impulsivității.
  Copilului îi este dificil să stea liniștit, să aștepte, să respecte ordinea, să controleze emoțiile și acțiunile.
• Tipul combinat de ADHD.
  Copilul are simultan dificultăți pronunțate de atenție, activitate crescută și impulsivitate.

Cauzele ADHD la copii

ADHD nu are o singură cauză universală. În dezvoltarea tulburării pot participa factori ereditari, biologici și neuropsihologici.

Adesea are importanță predispoziția ereditară. Dacă rudele apropiate au avut dificultăți pronunțate de atenție, autocontrol, impulsivitate sau învățare, riscul unor manifestări similare la copil poate fi mai mare.

De asemenea, sunt importante particularitățile funcționării sistemului nervos: procesele atenției, inhibiției, planificării acțiunilor și reglării emoționale. Copilul poate fi sănătos fizic, dar, în același timp, poate întâmpina dificultăți pronunțate de autocontrol.

Printre posibilii factori de risc se numără particularitățile sarcinii și dezvoltării timpurii, prematuritatea, hipoxia, traumatismele la naștere, bolile grave la vârste fragede. Stresul, suprasolicitarea, tulburările de somn și conflictele permanente nu sunt o cauză directă a ADHD, dar pot intensifica manifestările.

ADHD nu poate fi explicat doar prin educație, caracter, lipsa vitaminelor sau „răsfăț”. Copilul are nevoie nu de critică, ci de diagnosticare, de un sistem clar de ajutor și de corecție regulată.

Simptomele și semnele ADHD la copii

Simptomele ADHD la copii se referă cel mai des la trei grupuri: neatenție, hiperactivitate și impulsivitate. De asemenea, pot apărea dificultăți emoționale și de învățare.

Neatenția

Copilului îi este dificil să își mențină mult timp atenția asupra unei singure sarcini. El se distrage des, pierde lucruri, uită instrucțiunile, nu aude vorbirea adresată din prima.

Îi este dificil să își organizeze timpul și spațiul. El începe sarcina, dar trece rapid la altceva, nu finalizează lucrul, omite detalii și face greșeli din cauza neatenției.

Hiperactivitatea

Copilul se află într-o mișcare permanentă: se foiește pe scaun, se ridică fără permisiune, aleargă, atinge obiecte, vorbește mult și emoțional.

Chiar și atunci când trebuie să stea liniștit, îi este dificil să își mențină corpul în repaus. Pentru adulți acest lucru poate părea neascultare, dar copilul nu este întotdeauna capabil să se oprească prin efort de voință.

Impulsivitatea

Copilul acționează înainte să apuce să se gândească. El întrerupe, răspunde fără să asculte întrebarea până la capăt, se amestecă în jocul altcuiva, nu își așteaptă rândul, reacționează brusc la observații.

Din cauza impulsivității pot apărea conflicte cu semenii și adulții. Copilului îi este dificil să accepte înfrângerea, să respecte regulile și să se înțeleagă cu ceilalți.

Dificultăți emoționale și de învățare

La copiii cu ADHD apar frecvent schimbări de dispoziție, iritabilitate, anxietate, plâns ușor, sensibilitate la eșecuri.

ADHD poate fi însoțit de dificultăți de vorbire, scris, citit, coordonare și motricitate fină. La vârsta școlară sunt posibile semne de disgrafie, dislexie, dificultăți de repovestire, sarcini scrise și menținere a instrucțiunii de învățare.

Fără ajutor, copilului îi devine mai dificil să învețe, să comunice, să respecte regulile și să se simtă de succes.

Diagnosticarea ADHD la copii

Diagnosticarea ADHD nu se face doar după comportamentul exterior. Mobilitatea, neatenția și emoționalitatea pot fi legate de anxietate, tulburări de somn, dificultăți de vorbire, autism, suprasolicitare, particularități de vârstă sau adaptare dificilă.

Este important să fie evaluată imaginea generală: cum se comportă copilul acasă, la activități, în grup, la școală, cum îndeplinește instrucțiunile, comunică și face față solicitărilor.

Cine poate pune diagnosticul de ADHD

Diagnosticul de ADHD este pus de medic: psihiatru pediatru, neurolog sau alt specialist de profil. Psihologul, logopedul, neuropsihologul pot observa semnele, pot evalua anumite abilități și pot recomanda consultația medicului, dar nu înlocuiesc diagnosticarea medicală.

În centrul „Logoped-Magician” noi nu punem un diagnostic medical în locul medicului. Noi evaluăm dificultățile de vorbire, comportamentale, de învățare și neuropsihologice ale copilului și alegem ajutorul corecțional în limitele competenței specialiștilor centrului.

Cum decurge diagnosticarea ADHD

Evaluarea stării copilului include de obicei discuția cu părinții, colectarea anamnezei, observarea comportamentului și analiza plângerilor. Specialistul clarifică momentul în care au apărut dificultățile, cum se manifestă acasă și în colectiv, cum învață copilul, cum se joacă și cum reacționează la reguli.

Pot fi evaluate atenția, memoria, vorbirea, gândirea, motricitatea fină, coordonarea motorie, reglarea emoțională, capacitatea de a îndeplini instrucțiuni și de a trece de la o sarcină la alta.

Dacă este necesar, medicul prescrie investigații suplimentare. Acestea nu sunt necesare fiecărui copil, ci doar în prezența indicațiilor.

Corecția ADHD la copii

ADHD necesită însoțire complexă. Cu o corecție corect aleasă, copilul poate face față mai bine învățării, comportamentului, comunicării și sarcinilor cotidiene.

Programul de ajutor este ales individual. Se iau în considerare vârsta, severitatea simptomelor, vorbirea, atenția, motricitatea, reglarea emoțională, dificultățile școlare și particularitățile familiei.

În munca de corecție pot intra activități cu psihologul, neuropsihologul, logopedul, exerciții pentru dezvoltarea atenției și autocontrolului, lucru cu vorbirea, scrisul și cititul, integrarea senzorială, recomandări pentru părinți și pedagogi.

Terapia medicamentoasă poate fi prescrisă numai de medic și numai în prezența indicațiilor.

În centrul „Logoped-Magician” noi punem accent pe ajutorul corecțional: ajutăm copilul să dezvolte abilitățile necesare pentru activități, comunicare, învățare și viața de zi cu zi.

Ce trebuie să facă părinții dacă copilul are semne de ADHD

Pentru părinți este important nu doar să controleze copilul, ci și să îl ajute să își organizeze mediul, regimul și regulile clare.

Respectați regimul zilei și nu suprasolicitați copilul cu activități. Pentru copiii cu ADHD sunt importante somnul, pauzele, trecerile liniștite de la o activitate la alta și succesiunea previzibilă a acțiunilor.

Dați instrucțiuni scurte și pe pași: „Deschide caietul”, „Ia creionul”, „Scrie primul rând”. După îndeplinire treceți la următoarea acțiune.

Folosiți indicii vizuale, programul, cronometrele, listele de verificare și mementourile. Ele ajută copilul să mențină planul acțiunilor.

Avertizați din timp despre schimbarea activității: „Peste cinci minute terminăm jocul și mergem să lucrăm”. Trecerea bruscă poate provoca protest sau dezorientare.

Lăudați pentru acțiuni concrete: a început sarcina, și-a așteptat rândul, a ascultat instrucțiunea până la capăt, a încercat încă o dată. Nu comparați copilul cu alți copii.

Mențineți contactul cu educatorul sau învățătorul. Este important ca adulții să țină cont de particularitățile copilului și să îl ajute să se includă în activități fără observații permanente.

Dacă dificultățile de atenție, impulsivitate și activitate îl împiedică pe copil să învețe, să comunice și să îndeplinească sarcinile cotidiene, merită să vă adresați unui specialist.