Întârzierea dezvoltării psihice (ÎDP)

Întârzierea dezvoltării psihice (ÎDP) este o tulburare a ritmului de dezvoltare, în care copilul nu corespunde pe deplin așteptărilor de vârstă privind abilitățile intelectuale, de vorbire, emoționale și sociale. ÎDP se poate manifesta prin dificultăți de învățare, comportament, înțelegerea instrucțiunilor, comunicarea cu adulții și semenii.

ÎDP nu înseamnă că copilul nu va putea să se dezvolte sau să învețe. Cel mai adesea este vorba despre un ritm încetinit de formare a unor funcții psihice separate: atenția, memoria, gândirea, vorbirea, reglarea emoțională. La unii copii sunt mai vizibile dificultățile cu vorbirea, la alții — problemele de concentrare, comportament, învățare sau comunicare cu semenii.

Este important să nu comparați copilul doar cu alți copii, ci să evaluați dezvoltarea în mod complex: cum înțelege vorbirea adresată, îndeplinește instrucțiunile, se joacă, memorează informația, reacționează la adulți și interacționează cu cei din jur.

Curs intensiv privind lansarea vorbirii la copii

Îmbunătățiți-vă abilitățile de vorbire în 6 săptămâni

Citeşte mai mult

Tipuri și forme ale ÎDP la copii

Întârzierea dezvoltării psihice poate avea diferite forme:

• Întârzierea dezvoltării vorbirii — probleme cu formarea și înțelegerea vorbirii.
• Întârzierea dezvoltării intelectuale — tulburarea funcțiilor cognitive: atenției, memoriei, gândirii.
• Întârzierea dezvoltării emoționale și sociale — dificultăți în stabilirea și menținerea legăturilor sociale, exprimarea și înțelegerea emoțiilor.

În practică, la copil se pot combina diferite manifestări ale întârzierii dezvoltării. De exemplu, dificultățile de vorbire pot fi însoțite de concentrare redusă a atenției, oboseală rapidă, instabilitate emoțională sau dificultăți de învățare.

De aceea munca corecțională se alege nu doar după denumirea diagnosticului, ci după funcțiile anume care au nevoie de sprijin.

Simptomele întârzierii dezvoltării psihice la copii

Simptomele ÎDP la copii se pot manifesta diferit. La unii copii este mai vizibilă întârzierea vorbirii, la alții — dificultăți cu atenția, memoria, înțelegerea instrucțiunilor, comportamentul sau comunicarea. Părinții ar trebui să acorde atenție nu unui singur semn separat, ci unei combinații stabile a mai multor manifestări, care se repetă în diferite situații.

Manifestările ÎDP la diferite vârste:

1. Simptomele ÎDP la 1 an
   La vârsta de până la un an pot pune în gardă reacția slabă la adresarea adultului, interesul insuficient pentru comunicare, mimica săracă, lipsa gânguritului activ, interesul slab pentru jucării sau întârzierea pronunțată în însușirea abilităților specifice vârstei. La această vârstă concluziile trebuie făcute doar de specialist după evaluarea față în față a dezvoltării copilului.
2. Simptomele ÎDP la 3 ani
   La 3 ani semnele ÎDP devin adesea mai vizibile: copilul poate înțelege prost vorbirea adresată, poate îndeplini cu dificultate instrucțiuni simple, poate vorbi puțin, obosi rapid de la activități, nu-și poate menține atenția, evită jocul comun sau întâmpină dificultăți în contactul cu alți copii.
3. Semnele ÎDP la copiii de vârstă școlară
   La vârsta școlară ÎDP se poate manifesta prin dificultăți de învățare, asimilarea lentă a materialului nou, uitare, neliniște, probleme cu îndeplinirea independentă a sarcinilor, motivație școlară scăzută și dificultăți în comunicarea cu semenii.

Comentariul specialistului

Irina Fursa Șef de centru, logoped

Părinții se adresează adesea atunci când observă că copilul începe să vorbească mai târziu, obosește rapid, nu-și menține atenția sau îndeplinește cu dificultate instrucțiuni simple. Un singur semn în sine nu înseamnă ÎDP, dar dacă dificultățile se repetă în diferite situații — acasă, la activități, în comunicarea cu copiii — este mai bine să treceți o consultație. Specialistul va evalua dezvoltarea în mod complex și va indica ce activități sunt cu adevărat necesare copilului.

Cauzele formării ÎDP

Cauze organice

Cauzele organice ale ÎDP sunt legate de afectarea sau tulburarea funcționării creierului. Acestea includ:

• Boli congenitale și anomalii ale dezvoltării creierului.
• Leziuni perinatale ale creierului în timpul sarcinii sau nașterii.
• Boli care provoacă afectarea creierului, de exemplu infecții sau alte stări care influențează funcționarea sistemului nervos.

Cauze sociale

Cauzele sociale ale ÎDP sunt legate de influența mediului asupra dezvoltării copilului. Acestea includ:

• Condiții nefavorabile în familie, de exemplu violență, lipsa atenției și a grijii.
• Lipsa stimulării dezvoltării: insuficiența jocurilor, comunicării, învățării.
• Stres și traume psihologice.

Nu întotdeauna cauza întârzierii dezvoltării poate fi determinată imediat. Uneori asupra dezvoltării copilului influențează simultan mai mulți factori: particularitățile sarcinii și nașterii, starea sistemului nervos, mediul de vorbire, încărcătura emoțională, lipsa comunicării sau tulburările concomitente. De aceea, în cazul suspiciunii de ÎDP, este important să nu căutați cauza singuri, ci să treceți o consultație complexă la specialiști.

Diagnosticul întârzierii dezvoltării psihice la copii

Diagnosticul ÎDP este necesar pentru a înțelege ce sfere anume ale dezvoltării rămân în urmă față de norma de vârstă: vorbirea, atenția, memoria, gândirea, reglarea emoțională, comportamentul, abilitățile de joc sau interacțiunea socială. Evaluarea se efectuează complex, deoarece dificultăți asemănătoare la exterior pot avea cauze diferite.

Diagnosticul întârzierii dezvoltării psihice include:

• Anamneza — colectarea informațiilor despre copil și dezvoltarea lui.
• Observarea comportamentului și comunicării copilului.
• Utilizarea sarcinilor și metodelor diagnostice pentru evaluarea dezvoltării de vorbire, cognitive, emoționale și sociale a copilului.
• Examinarea cauzelor organice, dacă acestea sunt suspectate.

La consultație specialistul acordă atenție modului în care copilul înțelege instrucțiunile, răspunde la întrebări, se implică în joc, își menține atenția, memorează informația, se comută între sarcini și interacționează cu adultul. Dacă este necesar, părinților li se poate recomanda consultația neurologului, psihologului, defectologului, logopedului sau a altor specialiști.

Important! În cazul suspiciunii de ÎDP, este necesar să vă adresați cât mai devreme specialiștilor: psihologi, logopezi și defectologi.

Prin ce se deosebește ÎDP de ÎDV, ÎDVP și autism

ÎDV este întârzierea dezvoltării vorbirii, în care principalele dificultăți sunt legate de formarea vorbirii. ÎDVP este întârzierea dezvoltării psihovorbire, când împreună cu vorbirea pot suferi atenția, înțelegerea, gândirea, comportamentul și sfera emoțională. ÎDP este un termen mai larg, care descrie întârzierea formării funcțiilor cognitive, emoționale, de vorbire și sociale.

Autismul poate avea manifestări asemănătoare la exterior: dificultăți de comunicare, particularități ale comportamentului, reacție slabă la adresare, probleme cu vorbirea. Dar în autism, pe primul plan ies mai des tulburările interacțiunii sociale, acțiunile repetitive, interesele limitate și particularitățile reacției la stimulii senzoriali. Doar specialistul poate deosebi ÎDP de ÎDV, ÎDVP sau autism după un diagnostic complex.

Corecția ÎDP la copii

Munca corecțională în cazul ÎDP depinde de vârsta copilului, intensitatea dificultăților și de sferele dezvoltării care au nevoie de sprijin. Sarcina principală a activităților este de a ajuta copilul să dezvolte vorbirea, atenția, memoria, gândirea, reglarea emoțională, abilitățile de comunicare și învățare.

Principalele direcții ale corecției includ:

• Activități cu logopedul.
• Activități cu defectologul.
• Corecție neuropsihologică, dacă este recomandată de specialist.
• Dezvoltarea atenției, memoriei și gândirii.
• Lucrul cu comportamentul și reglarea emoțională.
• Dezvoltarea vorbirii și înțelegerii vorbirii adresate.
• Recomandări pentru părinți pentru activități acasă.

Sprijinul medicamentos este posibil doar la indicația medicului, dacă există indicații medicale pentru aceasta. În centrul nostru punem accentul pe activități corecționale, dezvoltarea abilităților și munca individuală cu copilul.

Prevenirea și prognosticul în diagnosticul ÎDP la copii

Prevenirea ÎDP include:

• Adresarea la timp la medici la primele semne ale tulburării dezvoltării.
• Stimularea timpurie și regulată a tuturor sferelor: vorbirii, intelectului, emoțiilor.
• Crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea copilului: grijă, comunicare, jocuri de dezvoltare.

Prognosticul depinde de cauzele ÎDP, gradul întârzierii și oportunitatea începerii corecției. Cu cât corecția și tratamentul încep mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de dezvoltare reușită a copilului. De asemenea, un rol important îl are abordarea individuală a fiecărui caz, luarea în considerare a particularităților dezvoltării și nevoilor copilului.

Chiar dacă copilul are deja semne de ÎDP, munca corecțională la timp ajută la reducerea intensității dificultăților și la sprijinirea dezvoltării abilităților necesare pentru comunicare, învățare și independență. Cu cât părinții se adresează mai devreme după ajutor, cu atât mai exact se pot determina nevoile copilului și se pot alege activități potrivite.