Dezvoltarea vorbirii la copiii cu autism

La copiii cu TSA (tulburare de spectru autist), vorbirea se poate dezvolta diferit: un copil nu folosește cuvinte mult timp, altul vorbește prin fraze separate, iar al treilea are un vocabular bogat, dar întâmpină dificultăți în dialog, formularea cererilor sau înțelegerea întrebărilor. De aceea, atunci când evaluăm dezvoltarea vorbirii la copiii cu autism, ne uităm nu doar la numărul de cuvinte și la vârsta la care apar, ci și la modul în care copilul înțelege vorbirea adresată și folosește modalitățile de comunicare disponibile în situațiile cotidiene.

Nu există o vârstă universală la care un copil cu autism trebuie să înceapă să vorbească. Chiar și la copiii de aceeași vârstă și cu același diagnostic, abilitățile de vorbire pot fi semnificativ diferite. Este important să ținem cont dacă copilul reacționează când i se vorbește, înțelege instrucțiuni simple, știe să ceară ceea ce are nevoie, să facă o alegere, să refuze, să mențină interacțiunea prin gest, cuvânt sau frază.

De aceea, stimularea vorbirii la copiii cu TSA nu o considerăm drept învățarea unor cuvinte separate, ci drept dezvoltarea comunicării în ansamblu. Dacă unui copil îi este greu să înțeleagă vorbirea, să se adreseze singur unui adult sau să folosească în comunicare cuvintele deja cunoscute, mai întâi este important să stabilim ce abilități sunt formate în prezent și cu ce sarcini este indicat să începem lucrul.

Cum se poate dezvolta vorbirea la un copil cu autism

La copiii cu autism nu există un singur scenariu de dezvoltare a vorbirii. Copilul poate să nu folosească mult timp cuvinte, să vorbească prin cuvinte separate sau fraze scurte, să repete replici auzite sau să vorbească destul de mult, dar să folosească rar vorbirea pentru o comunicare deplină.

Pentru noi este important nu doar faptul că apar cuvintele. Evaluăm dacă un copil știe cu ajutorul lor să ceară, să refuze, să răspundă, să comenteze ceea ce se întâmplă, să se adreseze unei alte persoane. Se întâmplă ca un copil să cunoască denumirile multor obiecte, dar să nu folosească spontan aceste cuvinte în situația potrivită.

Când încep să vorbească copiii cu autism

Nu există o vârstă exactă la care încep să vorbească copiii cu autism. Abilitățile de vorbire în cazul TSA se pot forma în ritmuri diferite, de aceea dezvoltarea ulterioară nu poate fi estimată doar în funcție de vârstă.

Privim situația mai larg: dacă copilul înțelege vorbirea adresată, repetă acțiuni și sunete, manifestă inițiativă în comunicare, folosește gesturi și alte modalități de interacțiune. Aceste abilități ajută la înțelegerea nivelului actual de comunicare și la stabilirea sarcinilor care merită dezvoltate în continuare.

Înțelegerea vorbirii adresate în autism

Un copil cu autism poate înțelege cuvinte separate și instrucțiuni cotidiene cunoscute, dar poate întâmpina dificultăți atunci când fraza devine mai lungă, conține mai multe acțiuni sau necesită înțelegerea sensului figurat. Uneori copilul se descurcă bine într-o situație familiară, dar reacționează mai greu la aceeași cerere fără gest, indiciu sau context cunoscut.

De ce formulările literale și scurte pot fi mai ușor de înțeles

În comunicare încercăm să folosim fraze concrete și să oferim câte o singură instrucțiune. În loc de „Pregătește-te mai repede, plecăm în curând”, pentru copil poate fi mai clar „Îmbracă geaca”.

După ce ne adresăm copilului, este important să-i oferim timp pentru reacție și să nu repetăm aceeași frază de mai multe ori la rând. Dacă este necesar, vorbirea poate fi completată cu un gest, un obiect sau un suport vizual.

Cum înțelegem că un copil înțelege vorbirea

Înțelegerea vorbirii este evaluată nu doar după răspunsul verbal. Ne uităm dacă copilul îndeplinește o cerere cunoscută, alege obiectul numit, reacționează la o întrebare simplă și în ce măsură are nevoie de indicii suplimentare. Un singur episod nu arată întregul nivel de înțelegere — este important să observăm reacția copilului în situații diferite.

Ecolalia, scriptingul și repetarea frazelor

La copiii cu TSA, vorbirea poate include ecolalia — repetarea cuvintelor sau frazelor auzite. Aceasta poate fi imediată, când copilul repetă fraza pe loc, și întârziată — când o reproduce mai târziu, uneori într-o altă situație. Scriptingul este asemănător ca formă: copilul folosește replici cunoscute din desene animate, cărți sau dialoguri anterioare.

Astfel de fraze nu reprezintă întotdeauna doar o repetare mecanică. Uneori copilul le folosește pentru a cere, a exprima o emoție, a refuza sau a reacționa la o situație cunoscută. De aceea, ne uităm nu doar la faptul repetării, ci și la momentul și scopul în care apare această frază.

De exemplu, copilul poate spune o replică familiară dintr-un desen animat de fiecare dată când vrea să continue jocul. Într-o astfel de situație este mai important să înțelegem funcția ei comunicativă și să extindem treptat modalitățile de exprimare disponibile, nu pur și simplu să interzicem repetarea.

Comentariul specialistului

Irina Fursa Șef de centru, logoped

Ecolalia în sine nu arată cât de bine înțelege copilul vorbirea și cât de bine știe să comunice. Aceste abilități sunt evaluate separat și în situații diferite.

Ce abilități sunt importante pentru dezvoltarea comunicării

În stimularea vorbirii la copiii cu autism nu reducem lucrul la repetarea unor cuvinte separate. Mai întâi este important să înțelegem dacă un copil știe să se adreseze altei persoane, să facă o alegere, să ceară, să refuze, să reacționeze când i se vorbește și să participe la o acțiune comună.

În funcție de nivelul actual, lucrul poate include:

• reacția atunci când i se vorbește;
• atenția comună;
• alegerea între obiecte;
• cererea și refuzul;
• imitarea acțiunilor și sunetelor;
• înțelegerea instrucțiunilor simple;
• alternarea acțiunilor;
• folosirea gesturilor, cuvintelor și frazelor scurte într-o situație concretă.

De ce nu merită să cerem permanent copilului să repete cuvinte

Simpla repetare nu înseamnă încă faptul că un copil a înțeles cuvântul și îl va putea folosi independent. De aceea, încercăm să nu transformăm comunicarea într-o succesiune permanentă de cerințe „spune” și „repetă”.

Este mai util să creăm o situație în care copilul are un motiv clar să se adreseze unui adult: să ceară obiectul dorit, să aleagă o variantă, să continue jocul sau să refuze. Astfel, cuvântul sau gestul este asociat nu cu cerința de a repeta, ci cu o sarcină reală de comunicare.

Ce pot face părinții acasă pentru susținerea vorbirii

Sprijinul de acasă nu trebuie să se transforme într-o activitate permanentă. Este mai bine să integrăm sarcini simple de vorbire în situații obișnuite: joc, masă, plimbare, îmbrăcare.

Recomandăm:

• să vorbiți în fraze scurte și clare;
• să îi oferiți copilului timp pentru răspuns;
• să propuneți alegerea între două variante;
• să observați gesturile, sunetele și alte încercări de a se adresa;
• să însoțiți prin cuvinte acțiunile care au loc chiar în acel moment;
• să nu puneți multe întrebări una după alta;
• să repetați aceleași modele verbale utile în situații asemănătoare.

Cum poate fi folosit jocul pentru dezvoltarea comunicării

Jocul este convenabil prin faptul că în el apar în mod natural cererile, alegerea și așteptarea unui răspuns. Se poate construi pe rând un turn, se pot alege piese, se poate plimba o mașinuță sau se poate cere continuarea unei activități preferate.

Sarcina principală nu este obținerea cu orice preț a cuvântului corect, ci crearea unei situații clare pentru comunicare. Dacă copilul folosește deocamdată un gest, o privire, un sunet sau un cuvânt separat, și acestea pot fi susținute și extinse treptat.

Când merită să vă adresați unui logoped sau defectolog

Merită solicitată o evaluare profesională dacă unui copil îi este dificil să folosească vorbirea și alte modalități de comunicare în situațiile cotidiene. De exemplu, cere rar ceea ce are nevoie, aproape că nu se adresează adultului, nu înțelege instrucțiuni simple sau repetă frecvent fraze, dar nu le folosește independent.

Consultația poate fi utilă și dacă un copil are cuvinte, dar apar dificultăți pronunțate în dialog, răspunsurile la întrebări sau înțelegerea vorbirii adresate. Nu evaluăm un singur semn separat — este important să vedem cum comunică copilul în situații diferite și de ce indicii are nevoie.

Dacă abilitățile de vorbire formate anterior s-au modificat vizibil sau au dispărut, acest lucru merită discutat suplimentar cu un medic de profil.

Cum se desfășoară evaluarea dezvoltării vorbirii unui copil cu TSA

La prima întâlnire nu ne uităm doar la câte cuvinte spune copilul. Este important pentru noi să înțelegem cum comunică în ansamblu: dacă reacționează când i se vorbește, înțelege instrucțiunile, folosește gesturi, știe să ceară, să refuze, să facă o alegere, să participe la o acțiune comună.

De asemenea, evaluăm vocabularul și vorbirea în fraze, dacă acestea există deja, inițiativa comunicativă și măsura în care copilul are nevoie de indicii. În paralel, îi întrebăm pe părinți cum comunică copilul acasă și în situațiile obișnuite.

Ce se întâmplă la primele ședințe

Unii copii au nevoie de timp pentru a se obișnui cu cabinetul și cu un specialist nou. De aceea, primele întâlniri pot include mai multă observare, joc și acțiuni comune simple.

Alegem sarcinile în funcție de nivelul actual al copilului, folosim jucării, obiecte, imagini și suporturi vizuale. Pe măsură ce copilul se adaptează, complicăm treptat sarcinile și stabilim ce abilități merită dezvoltate în primul rând.

Ședințe cu logopedul în centrul „Logoped-Magician”

În centrul „Logoped-Magician” începem lucrul cu evaluarea abilităților actuale de vorbire și comunicare ale copilului. După aceea stabilim sarcinile: acestea pot include dezvoltarea înțelegerii vorbirii, a cererilor, a inițiativei, folosirea gesturilor, cuvintelor sau frazelor în comunicare.

În timpul ședințelor alegem sarcini în funcție de posibilitățile actuale ale copilului, folosim materiale de joc, obiecte și materiale vizuale. Dacă un copil are nevoie de timp pentru adaptare, nu forțăm solicitarea și introducem treptat sarcini noi.

Le explicăm părinților ce abilități este mai important să consolideze acasă în această etapă și cum să facă acest lucru în situații obișnuite, fără cerințe permanente de tipul „spune” sau „repetă”.

Dacă doriți să înțelegeți ce abilități de vorbire și comunicare au nevoie în prezent de sprijin, vă puteți programa la o consultație cu prezență fizică în centrul „Logoped-Magician”.